Informatii Cauze SCADEREA AUZULUI. Recomandari Tratamente.

In general atunci când vorbim despre o scadere a auzului de 20 decibeli, ne referim la hipoacuzie, iar când deficitul este mai mare, discutam despre surditate.

In scaderea auzului, unul (sau ambele cazuri) din segmentele de transmisie sau percep]ie ale aparatului acusticovestibular sunt afectate.

Cauzele care duc in timp la scaderea, chiar pierderea auzului sunt multiple:

1) dopul de cerumen (alte corpuri straine, inclusiv insecte) – se extrage prin lavaj cu apa oxigenata atunci când timpanul nu este perforat, in caz contrar se extrage prin aspiratie;

2) otitele externe ce reduc lumenul conductului auditiv si blocheaza transmisia sunetului catre timpan – se administreaza antiinflamatorii, antialgice pe cale sistemica si local (eventual se instituie si
antibioticoterapia);

3) afectiunile timpanului:
cauze surditate recomandari tratamente pierderea auzului

a) de natura inflamatorie (otitele medii congestive supurate si nesupurate, otitele seroase, otomastoiditele cu perforatie timpanala, otitele medii in cazul unor boli infectioase: gripa, zona zoster, oreion, scarlatina, TBC, meningita si al unor boli infectioase congenitale (infectia cu Citomegalovirus, toxoplasmoza, rubeola, sifilis).

Tratament recomandat:
  • Antiinflamatorii, antibiotice, decongestionante nazale, antialgice, secretolitice, cura chirurgicala a polipilor nazali. 
  • Pentru secretiile cronicizate retrotimpanale se va face paracenteza timpanala pentru drenaj timp de patru sase luni, cura chirurgicala a otomastoiditei;
  • Evitarea patrunderii apei in urechea cu timpan perforat;

b) surditate de natura traumatica – dupa lovitura cu palma peste ureche, introducerea de diverse corpuri straine in conductul auditiv cu lezarea sau chiar perforarea timpanului.

Tratamente: antiinflamatorii, antialgice, scotch timpanal pentru refacerea suprafetei acestuia unde este cazul;

 - afectiunea tubei lui Eustachio sau catarul ototubar – apare, in special, dupa o rinofaringita, rinosinuzita, mai frecvent la cei cu deviatie de sept nazal – se vor incerca decongestionante nazale, antiinflamatorii, antihistaminice, aerosoli, insuflatii tubare atunci când in nas nu sunt prezente secretii;

- anomaliile congenitale si presbiacuzia (imbatrânirea nervului auditiv) – se pot face implanturi cohleare sau protezari (cu proteze auditive intra/extraauriculare sau proteze BAHA) sau corectii chirurgicale;

- in presbiacuzie tratamentul recomandat consta in protezarea auditiva bilaterala;

- traumatisme craniene cu afectare otica (se intervine chirurgical), traume sonore (prin explozie, zgomote puternice sau de intensitate medie sau expuneri repetate ca frecventa si foarte aproape de timpan) – se practica protezarea auditiva;

- medicamente ototoxice (tuberculostatice, aminoglicozide, citostatice, diuretice) si otosclerozante (contraceptivele orale) – se recomanda oprirea lor, protezarea scaritei in surditatea avansata;

- tumori in conductul auditiv extern, urechea medie, cerebrale – ablatie chirurgicala;

- surditatea brusc instalata (poate fi de natura virala sau vasculara – cu infarctizarea unei zone senzoriale prin privarea de sânge si oxigen in tesut) – reperfuzare in primele 48 de ore, vasodilatatoare, antivirale, HHC.

- boala Menière – singura forma de vertij ORL care afecteaza auzul – nu se mai recupereaza, insa nu s-au semnalat cazuri in care pierderea de auz sa fie completa; pentru surditatea profunda se recurge la
protezare.

 surditatea din cauze psihogene – la isterici, cei cu coeficient de stres foarte crescut se recomanda tratament psihiatric sau psihologic, odihna.