Ce sunt Pietrele la Rinichi sau Litiaza renala (NefroLitiaza).


Pietrele la rinichi sau litiaza renala (nefrolitiaza) reprezinta acumulari de substante minerale la nivelul rinichiului. In functie de dimensiune, aceste minerale ramâne blocate la nivel renal sau pot migra prin ureter pentru a fi eliminate.

Acest fenomen poarta numele de colica renala, iar pasajul calculilor prin tractul urinar poate fi asimptomatic sau poate produce o durere comparata adesea cu durerea de la nastere.

Majoritatea calculilor renali apar când urina este foarte bogata in saruri si, de aceea, ea formeaza cristale solide.

Trebuie totusi amintit rolul hidratarii intense a organismului care trebuie facuta nu numai vara, ci si iarna la fel de mult.
pareri pietre la rinichi tratament si regim alimentar

In prezenta unui istoric familial de litiaza renala, recurentele sunt posibile in primii cinci ani de la episodul initial, mai ales in lipsa unor masuri de preventie.

Calculii ce contin calciu apar mai frecvent la  barbati, incepând cu vârsta de 30 de ani, cu predispozitia de a reaparea la fiecare 2-3 ani.

Ca si regim alimentar, aportul crescut de lichide (2-2,5 l/zi, evitarea apei minerale), dieta saraca in calciu, consumul crescut de fibre, limitarea consumului de carne de vita, porc sau pasare, evitarea alimentelor bogate in oxalati (nuci, legume verzi, ciocolata), regimul hiposodat pot preveni recurentele.

Tipuri de calculi renali  si simptomatologie 

Cei mai des intâlniti sunt cei formati din oxalat de calciu si fosfat de calciu, mai rar din urati, fosfat amoniaco-magnezian sau acid uric. Aproape jumatate din pacientii la care se depisteaza calculi din acid uric au tendinta de a dezvolta guta.

Pietrele din fosfat amoniaco-magnezian apar mai ales la femei dupa infectii cu un germene numit Proteus si sunt de dimensiuni mai mari.

Atunci când apare, colica renala poate fi total asimptomatica sau poate fi insotita de un tablou clinic care include: durere in diferite grade de intensitate in zona lombara cu iradiere in abdomen, coloana si spre regiunea interioara a gambei si organele genitale externe.

Durerea este intermitenta, spastica, insotita de fenomene digestive: greturi, balonari, varsaturi.

Foarte frecvente sunt senzatia de urinare frecventa insotita de usturimi si modificari de culoare ale urinii, chiar firicele de sânge.

Metode de diagnostic si tratament ale pietrelor la rinichi

Examenul clinic arata flancurile dureroase din cauza dilatatiei ureterale. Pacientul cauta o pozitie in care sa calmeze durerea si nu reuseste, are transpiratii abundente, alternanta diaree/constipatie, epuizare.

Febra lipseste, ea fiind de obicei semn de hidronefroza, pionefroza sau abces perirenal.

Diagnosticul diferential include o gama destul de larga de afectiuni, incepând cu anevrismul abdominal, disectia de aorta, colecistita, epididimita, ocluzia intestinala, pancreatita, sarcina ectopica rupta, torsiunea de testicul etc.

Diagnosticul de certitudine se pune in prezenta unei analize a urinei, unei radiografii abdominale, respectiv ecografie abdominala, mai ales daca pacienta este insarcinata.

Se mai poate face si o urografie intravenoasa, dar aceasta este din ce in ce mai putin folosita si comporta unele riscuri.

Determinarea tipului de calculi este de folos in decizia terapeutica si in stabilirea masurilor de preventie.

Tratamentul pietrelor la rinichi consta in: antialgice, consum crescut de lichide, medicatie antispastica, antiemetica.

In functie de dimensiunea calculului, acesta poate ramâne blocat pe tractul urinar si atunci se impun masuri terapeutice cum ar fi ESWL (ultrasunete care sparg calculul in fragmente mai mici si mai usor de eliminat), nefrolitotomia percutana (procedura invaziva pe la nivelul lojei renale), ureteroscopia.


Comentarii