Care sunt cele mai frecvente 7 cauze ale LUPUSULUI
Posibilele cauze care ar putea declanșa sau care ar putea contribui la instalarea lupusului sunt, potrivit medicilor, următoarele:
1) Genele moștenite – lupusul nu este asociat cu o anumită genă, însă adesea persoanele care dezvoltă această afecțiune autoimună au rude de gradul 1 care suferă de lupus sau de o altă afecțiune de natură autoimună.
Se întâmplă uneori însă ca lupusul să apară și la pacienți care nu prezintă istoric familial în ceea ce privește bolile autoimune.
2) Factorii care țin de mediu – printre factorii de mediu care contribuie la declanșarea lupusului se află: radiațiile ultraviolete (acestea pot declanșa răspunsul autoimun la pacienții care prezintă deja predispoziție genetică pentru lupus), tratamentul cu anumite medicamente, infecțiile virale (cum ar fi de exemplu infecția cu virusul Epstein-Barr, care cauzează mononucleoză), expunerea la stres fizic sau stes emoțional, traumele suferite.
3) Hormonii din organism – oamenii de știință spun că există o legătură între nivelul de estrogen din organism și lupus. Pentru că în 9 din 10 cazuri de lupus afectează femeile, cercetătorii au analizat o posibilă legătură între estrogen și lupus.
Atât bărbații, cât și femeile produc estrogen, dar femeile produc mai mult. Este nevoie de cercetări suplimentare pe această temă, însă această ar putea fi explicația pentru care lupusul eritematos sistemic afectează mai mult femeile decât bărbații.
Nu numai că femeile sunt mai predispuse să fie diagnosticate cu această afecțiune, însă și manifestarea simptomelor este mai agresivă în cazul femeilor în special în timpul menstruației și în timpul celor 9 luni de sarcină, atunci când nivelul de estrogen înregistrează o creștere considerabilă.
Totuși, în acest moment nu există suficiente dovezi care să confirme că estrogenul provoacă lupus. Dacă există o legătură, tratamentul pe bază de estrogen ar putea regla severitatea bolii. Cu toate acestea, sunt necesare numeroase studii înainte ca medicii să ofere ca tratament estrogen.
4) Factorii de mediu - cum ar fi substanțele chimice pot contribui la declanșarea lupusului la persoanele care sunt deja sensibile din punct de vedere genetic. De exemplu, specialiștii spun că o creștere a numărului de cazuri în ultimele decenii se poate datora expunerii mai mari a tutunului.
Este important de știut că lupusul nu este o boală contagioasă și că o persoană diagnosticată cu această boală nu o poate transmite pe cale sexuală.
5) Microbiota intestinală - de curând, oamenii de știință au publicat un studiu 1 care arată că microbiota intestinală este un posibil factor în dezvoltarea lupusului.
În cadrul studiului, publicat în anul 2018, oamenii de știință au remarcat că modificările specifice ale microbiotei intestinale s-au manifestat atât la oameni, cât și la șoareci cu lupus. Totuși, sunt necesare mai multe cercetări în acest domeniu.
6) Rasă – din punct de vedere statistic lupusul este mai des întâlnit în rândul afro-americanilor, al hispanicilor, dar și al asiaticilor și americanilor.
7) Vârsta – lupusul poate să se dezvolte la persoane de orice vârstă, începând de la copii și până la vârstnici, însă risc crescut prezintă persoanele cu vârstă cuprinsă între 15 și 45 de ani. Cu toate acestea, 20 la sută dintre cazuri apar după vârsta de 50 de ani, potrivit Genetics Home Reference.
1) Genele moștenite – lupusul nu este asociat cu o anumită genă, însă adesea persoanele care dezvoltă această afecțiune autoimună au rude de gradul 1 care suferă de lupus sau de o altă afecțiune de natură autoimună.
Se întâmplă uneori însă ca lupusul să apară și la pacienți care nu prezintă istoric familial în ceea ce privește bolile autoimune.
2) Factorii care țin de mediu – printre factorii de mediu care contribuie la declanșarea lupusului se află: radiațiile ultraviolete (acestea pot declanșa răspunsul autoimun la pacienții care prezintă deja predispoziție genetică pentru lupus), tratamentul cu anumite medicamente, infecțiile virale (cum ar fi de exemplu infecția cu virusul Epstein-Barr, care cauzează mononucleoză), expunerea la stres fizic sau stes emoțional, traumele suferite.
3) Hormonii din organism – oamenii de știință spun că există o legătură între nivelul de estrogen din organism și lupus. Pentru că în 9 din 10 cazuri de lupus afectează femeile, cercetătorii au analizat o posibilă legătură între estrogen și lupus.
Atât bărbații, cât și femeile produc estrogen, dar femeile produc mai mult. Este nevoie de cercetări suplimentare pe această temă, însă această ar putea fi explicația pentru care lupusul eritematos sistemic afectează mai mult femeile decât bărbații.
Nu numai că femeile sunt mai predispuse să fie diagnosticate cu această afecțiune, însă și manifestarea simptomelor este mai agresivă în cazul femeilor în special în timpul menstruației și în timpul celor 9 luni de sarcină, atunci când nivelul de estrogen înregistrează o creștere considerabilă.
Totuși, în acest moment nu există suficiente dovezi care să confirme că estrogenul provoacă lupus. Dacă există o legătură, tratamentul pe bază de estrogen ar putea regla severitatea bolii. Cu toate acestea, sunt necesare numeroase studii înainte ca medicii să ofere ca tratament estrogen.
4) Factorii de mediu - cum ar fi substanțele chimice pot contribui la declanșarea lupusului la persoanele care sunt deja sensibile din punct de vedere genetic. De exemplu, specialiștii spun că o creștere a numărului de cazuri în ultimele decenii se poate datora expunerii mai mari a tutunului.
Este important de știut că lupusul nu este o boală contagioasă și că o persoană diagnosticată cu această boală nu o poate transmite pe cale sexuală.
5) Microbiota intestinală - de curând, oamenii de știință au publicat un studiu 1 care arată că microbiota intestinală este un posibil factor în dezvoltarea lupusului.
În cadrul studiului, publicat în anul 2018, oamenii de știință au remarcat că modificările specifice ale microbiotei intestinale s-au manifestat atât la oameni, cât și la șoareci cu lupus. Totuși, sunt necesare mai multe cercetări în acest domeniu.
6) Rasă – din punct de vedere statistic lupusul este mai des întâlnit în rândul afro-americanilor, al hispanicilor, dar și al asiaticilor și americanilor.
7) Vârsta – lupusul poate să se dezvolte la persoane de orice vârstă, începând de la copii și până la vârstnici, însă risc crescut prezintă persoanele cu vârstă cuprinsă între 15 și 45 de ani. Cu toate acestea, 20 la sută dintre cazuri apar după vârsta de 50 de ani, potrivit Genetics Home Reference.
