CARBOHIDRAȚI buni și răi. O listă cu miturile despre carbohidrați simpli și complecși.
8/20/2020
Sumar articol: tipuri de carbohidrați, carbohidrații îngrașă, carbohidrații nu sunt buni pentru sănătatea intestinală, carbohidrații sunt la fel, carbohidrații complecși și simpli, carbohidrații procesați dau dependență
În funcție de compoziția și impactul lor asupra glicemiei, carbohidrații se împart în două categorii principale: carbohidrați simpli sau zaharuri (glucoza, fructoza și zaharoza) și carbohidrații complecși sau polizaharidele.
Ambele tipuri de carbohidrați stimulează secreția de insulină, însă în moduri diferite.
Carbohidrații simpli cresc rapid insulina și au efect lipoformator (favorizează îngrășarea), iar cei complecși se absorb lent și determină o secreție insulinică mult mai diminuată ca și amplitudine.
Astfel, este furnizată corpului o energie constantă pe tot parcursul zilei, sunt prevenite creșterile și scăderile bruște ale glicemiei și senzația de sațietate este instalată pe o perioadă de timp mult mai îndelungată.
Este adevărat că organismul poate funcționa cu o dietă alcătuită alcătuită preponderent din grăsimi și proteine, dar asta nu înseamnă ca va arde mai multă grăsime.
Dacă vrei ca organismul tău să ardă grăsimea excedentară, este important să incluzi în alimentație și carbohidrați.
În pauzele dintre mese și în timpul activităților de zi cu zi, grăsimea este arsă pentru a se produce energie, iar acest proces este mai eficient dacă celulele beneficiază de glicogen, carbohidrat de depozit.
Probabil la un moment dat te-ai gândit dacă ai o dependență de dulciuri sau alte gustări nesănătoase pe bază de carbohidrați.
Ideea cum că acestea alimente dau dependență în adevăratul sens al cuvântului este un adevărat nonsens.
Mâncăm din motive fizice, emoționale sau din motive care țin de comportament. Dulciurile nu sunt nici pe departe la fel ca drogurile, iar această „dependență” poate fi depășită mult mai ușor decât una reală, prin diverse strategii de mâncat conștient sau prin diete corect alese.
O altă idee falsă care circulă este aceea că carbohidrații sunt depozitați mai ușor sub formă de grăsime, față de alți macronutrienți, cum ar fi proteinele și grăsimile. Acest lucru este pur și simplu neadevărat.
Zahărul de exemplu, care este un carbohidrat, este foarte ușor de descompus.
Datorită acestei structuri chimice, carbohidrații sunt utilizați de organism ca sursă principală de energie. Dar într-adevăr, depozitele de grăsimi apar când este vorba de excese culinare.
Carbohidrații sunt importanți pentru că ajută la dezvoltarea bacteriilor benefice de la nivelul intestinului.
Aceste bacterii joacă un rol esențial în menținerea sănătății tranzitului intestinal și în crearea unei bariere imune, care ne protejează împotriva bacteriilor periculoase.
Fibrele, care sunt carbohidrați, hrănesc practic microbiomul intestinal.
Carbohidrații benefici pentru sănătatea intestinală sunt fructele, legumele, leguminoasele și cerealele integrale.
Ai auzit probabil pe cineva că reduce carbohidrații pentru a slăbi. Însă acesta nu este singurul mod de a scădea în greutate.
Este adevărat că persoanele care au ținut dieta keto sau low-carb slăbesc în prima fază a dietelor ceva mai mult.
Însă poate fi vorba de eliminarea apei, iar kilogramele pierdute pot fi acumulate la loc, odată ce planul alimentar strict este abandonat.
Să incluzi carbohidrați în planul alimentar de slăbit este mai corect și sănătos.
Alegerea carbohidraților complecși și ajustarea porțiilor de mâncare este întotdeauna o decizie bună.
Multe persoane se gândesc la pâine și paste când vine vorba de carbohidrați, dar aceștia carbohidrați se găsesc în multe forme, unele mai sănătoase decât altele.
Este o idee bună să limitezi consumul de carbohidrații simpli, cum sunt carbohidrații din pâinea albă și deserturi.
Studiile clinice serioase leagă însă consumul carbohidraților integrali de o sănătate mai bună și longevitate.
Multe persoane prioritizează consumul de proteine înainte și după antrenament pentru a maximiza dezvoltarea musculară.
Acesta însă este o greșeală, deoarece proteinele și carbohidrații lucrează împreună pentru a oferi mușchilor energia necesară pentru a susține antrenamentul și a se dezvolta.
Evitarea carbohidraților poate cauza pierderea masei musculare și refacerea dificilă.
Ce tipuri de carbohidrați sunt și cât de buni sau răi sunt acești carbohidrați
În funcție de compoziția și impactul lor asupra glicemiei, carbohidrații se împart în două categorii principale: carbohidrați simpli sau zaharuri (glucoza, fructoza și zaharoza) și carbohidrații complecși sau polizaharidele.
Ambele tipuri de carbohidrați stimulează secreția de insulină, însă în moduri diferite.
Carbohidrații simpli cresc rapid insulina și au efect lipoformator (favorizează îngrășarea), iar cei complecși se absorb lent și determină o secreție insulinică mult mai diminuată ca și amplitudine.

Astfel, este furnizată corpului o energie constantă pe tot parcursul zilei, sunt prevenite creșterile și scăderile bruște ale glicemiei și senzația de sațietate este instalată pe o perioadă de timp mult mai îndelungată.
Mitul că dacă reduci carbohidrații înseamnă că vei arde mai multă grăsime și vei slăbi mai rapid
Este adevărat că organismul poate funcționa cu o dietă alcătuită alcătuită preponderent din grăsimi și proteine, dar asta nu înseamnă ca va arde mai multă grăsime.
Dacă vrei ca organismul tău să ardă grăsimea excedentară, este important să incluzi în alimentație și carbohidrați.
În pauzele dintre mese și în timpul activităților de zi cu zi, grăsimea este arsă pentru a se produce energie, iar acest proces este mai eficient dacă celulele beneficiază de glicogen, carbohidrat de depozit.
Mitul Carbohidrații procesați dau dependență
Probabil la un moment dat te-ai gândit dacă ai o dependență de dulciuri sau alte gustări nesănătoase pe bază de carbohidrați.
Ideea cum că acestea alimente dau dependență în adevăratul sens al cuvântului este un adevărat nonsens.
Mâncăm din motive fizice, emoționale sau din motive care țin de comportament. Dulciurile nu sunt nici pe departe la fel ca drogurile, iar această „dependență” poate fi depășită mult mai ușor decât una reală, prin diverse strategii de mâncat conștient sau prin diete corect alese.
Mitul carbohidrații cauzează acumularea de grăsime și îngrașă
O altă idee falsă care circulă este aceea că carbohidrații sunt depozitați mai ușor sub formă de grăsime, față de alți macronutrienți, cum ar fi proteinele și grăsimile. Acest lucru este pur și simplu neadevărat.
Zahărul de exemplu, care este un carbohidrat, este foarte ușor de descompus.
Datorită acestei structuri chimice, carbohidrații sunt utilizați de organism ca sursă principală de energie. Dar într-adevăr, depozitele de grăsimi apar când este vorba de excese culinare.
Mitul carbohidrații nu sunt buni pentru sănătatea intestinală
Carbohidrații sunt importanți pentru că ajută la dezvoltarea bacteriilor benefice de la nivelul intestinului.
Aceste bacterii joacă un rol esențial în menținerea sănătății tranzitului intestinal și în crearea unei bariere imune, care ne protejează împotriva bacteriilor periculoase.
Fibrele, care sunt carbohidrați, hrănesc practic microbiomul intestinal.
Carbohidrații benefici pentru sănătatea intestinală sunt fructele, legumele, leguminoasele și cerealele integrale.
Mitul că nu poți slăbi consumând carbohidrați
Ai auzit probabil pe cineva că reduce carbohidrații pentru a slăbi. Însă acesta nu este singurul mod de a scădea în greutate.
Este adevărat că persoanele care au ținut dieta keto sau low-carb slăbesc în prima fază a dietelor ceva mai mult.
Însă poate fi vorba de eliminarea apei, iar kilogramele pierdute pot fi acumulate la loc, odată ce planul alimentar strict este abandonat.
Să incluzi carbohidrați în planul alimentar de slăbit este mai corect și sănătos.
Alegerea carbohidraților complecși și ajustarea porțiilor de mâncare este întotdeauna o decizie bună.
Mitul Carbohidrații răi și buni sunt la fel
Multe persoane se gândesc la pâine și paste când vine vorba de carbohidrați, dar aceștia carbohidrați se găsesc în multe forme, unele mai sănătoase decât altele.
Este o idee bună să limitezi consumul de carbohidrații simpli, cum sunt carbohidrații din pâinea albă și deserturi.
Studiile clinice serioase leagă însă consumul carbohidraților integrali de o sănătate mai bună și longevitate.
Mitul că nu ai nevoie de carbohidrați înainte și după antrenament
Multe persoane prioritizează consumul de proteine înainte și după antrenament pentru a maximiza dezvoltarea musculară.
Acesta însă este o greșeală, deoarece proteinele și carbohidrații lucrează împreună pentru a oferi mușchilor energia necesară pentru a susține antrenamentul și a se dezvolta.
Evitarea carbohidraților poate cauza pierderea masei musculare și refacerea dificilă.